Decalog Urban

Pentru evrei, ultima lună a anului a stat sub semnul unei alte sărbători – Hanuka, marcată de pe 4 decembrie. Aceasta a durat opt zile şi a comemorat victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să elenizeze popoarele de sub dominaţia ei.

Marcată de tradiţionala ceremonie a aprinderii celor opt lumânări pentru fiecare dintre zilele sărbătorii, Hanuka a fost şi un prilej de serbări cu cântece şi jocuri, devenind în ultima vreme un substitut al Crăciunului pentru copiii evrei crescuţi într-un mediu creştin. Cât priveşte anul nou, pentru evrei, acesta a început în septembrie.

“În acea perioadă, stăm în Sinagogă şi ne rugăm pentru pacea generală şi pentru bunăstarea Terrei. Nu se fac petreceri. Oricum însă, pe 31 decembrie ne vom bucura alături de oamenii din toată lumea”. dl Pincu Kaiserman, liderul Comunităţii Evreieşti.

Creştinii, începând cu data de 25 decembrie, serbează timp de 3 zile Naşterea Domnului Iisus Hristos (Crăciunul).

Evanghelia dupa Matei cap. 2, v. 1-12

“Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui. Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul: “Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel”. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul. Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă. Iar luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor.”

Despre cum s-a ajuns la alegerea datei de 25 decembrie pentru a serba această mare sărbătoare creştină, am spus aici!

Pentru comunitatea musulmană, ultimele zile ale lui decembrie, începând cu 20, sunt momente de bucurie. Membrii acesteia comemorează Sărbătoarea Sacrificiului, care durează 4 zile şi vine să aducă aminte de Abraham, care a fost gata să-şi jertfească primul născut, la porunca lui Dumnezeu.

“La Sărbătoarea Sacrificiului se jertfeşte o oaie, o capră, o cămilă, ce are fiecare. Totul este ca animalul să fie fără meteahnă, fără nici o problemă de sănătate. O treime din jertfă se păstrează, iar alte două treimi se dau săracilor. La moscheea din Iaşi nu avem cum sacrifica toţi animale, însă le trimitem bani la cei care nu au şi ei îşi cumpără. În acele zile ne vizităm între noi, stăm la masă şi ne facem cadouri. Copiii primesc de obicei bani, iar pe masă punem ceaiuri, băuturi nonalcoolice şi dulciuri. Mâncăm şi friptură, însă nu porc şi nici din animale care au gheare. De sărbătoarea aceasta fiecare poartă haine noi, pe care le cumpără special ca să se îmbrace acum”. dr. Fawaz El-Agha, reprezentantul comunităţii islamice în Iaşi.

Musulmanii cred că voinţa divină le cere să nu consume băuturi alcoolice şi să nu mănânce carne de porc. Una dintre explicaţiile acestei restricţii este şi faptul că, în majoritatea statelor de religie islamică, este foarte cald, iar consumul de băuturi alcoolice şi de carne grasă ar fi o adevărată problemă pentru sănătate.

“Consumul de alcool nu aduce numai fericire, ci şi lucruri rele. Noi suntem un popor foarte bucuros, nu avem nevoie de băutură alcoolică. Ne întâlnim, mâncăm cât să ne ajungă, participăm la petreceri cu muzică la restaurante şi ne simţim bine aşa. Dacă alţii fac altceva, este modul în care doresc ei să se distreze şi nu-i condamnăm deloc. Moftul pe care noi ni-l permitem este fumatul de narghilea. Tutunul este amestecat cu miere de albine şi cu arome şi este foarte plăcut mirositor.”

Important: De Crăciun serbăm Naşterea Domnului!

Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest şi cu secolul al V-lea în Est.

Iniţial, sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie odată cu botezul şi primul miracol al lui Iisus (minunea de Cana Galileii, când Iisus a transformat apa în vin). Sextus Julius Africanus, un creştin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 d. Hr. această dată pentru naşterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalţi creştini, care preferau 6 ianuarie.

În primele două secole creştine, a existat o puternică opoziţie la celebrarea zilelor de naştere a martirilor şi a lui Iisus. Numeroşi Părinţi ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naştere, când, de fapt, sfinţii şi martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebraţi la data matiriului lor, adică la data „adevăratei lor naşteri” din prespectiva bisericii. Mulţi creştini ai primelor secole erau scandalizaţi şi de veselia şi festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscenţă a păgânismului.

P.S. Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus!

Creştinii secolului al III-lea credeau că creaţia lumii a avut loc la echinocţiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaţie prin „întruparea lui Hristos” (concepţia), trebuia, în viziunea lor, să aibă loc tot pe 25 martie (Buna-Vestire), moment de la care numărându-se 9 luni (sarcina, gestaţia) se obţinea data de 25 decembrie.

Partidul nazist a încercat din răsputeri să-l înlăture pe Iisus Hristos din sărbătoarea Crăciunului, cu svastici strălucitoare, colinde păgâne şi cruci de fier.

Multe din schimbările survenite în perioada lui Hitler, instituite pentru a îndepărta influenţa nou-născutului Iisus, de origine evreiască, sunt încă folosite în zilele noastre, relevă o recentă expoziţie deschisă la Centrul de Documentare pe tema National Socialismului din Koln.

Deşi tăvile de prăjituri sub formă de svastică şi hârtia de împachetat cu simbolurile naziste au dispărut de mult, nu la fel se poate spune despre versurile rescrise de nazişti ale celor mai populare colinde.

Practic, Iisus a fost scos din colinde şi înlocuit cu versuri “neutre”. Versiunile naziste au tăiat toate referinţele religioase şi le-au înlocuit cu imaginile câmpurilor înzăpezite. Aceste variante de colinde mai pot fi încă găsite în unele cărţi de cântece.

The rewriting was supervised by the chief Nazi ideologist Alfred Rosenberg and Heinrich Himmler led the way in de-Christing Christmas.

Their plan was to remove the emotional ties of the Church and merge Christmas into a Julfest, a celebration of winter and light which drew on pagan traditions.

“The most important celebration in the calendar did not match their racist credo so they had to push out the Christian elements,” said Judith Breuer, who helped her mother, Rita, pull together the exhibition.

Telegraph.co.uk