Decalog Urban

Doi oameni, ce făcuseră cunoştinţă unul cu celălalt de curând, intraseră într-o conversaţie pe teme religioase.

“Eşti protestant sau catolic?”, întrebă primul.
“Protestant”, răspuse al doilea.
“Şi eu! Ce denominaţiune?”
“Baptist”, sosi răspunsul.
“Şi eu!”, spuse primul cu entuziasm. “Convenţia de nord sau cea din sud?”
“Conventia din nord.”
“Si eu”, strigă acum primul. Apoi conversaţia continuă tot aşa, întrebare, răspuns, din ce în ce mai aprins. În cele din urmă cel dintâi întrebă:

“Baptist din Convenţia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1879 sau baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1921?”
“Baptist din Convenţia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1912.”
“Piei, ereticule!”

La un circ, un bărbat foarte putemic îşi demonstra forţa în faţa unei audienţe numeroase. Strângâd puternic în pumni a stors o lămâie, după care a spus: “Ofer 200 de dolari, pe loc, aceluia care poate să mai stoarcă un strop măcar din această lămâie”. Din sală s-a ridicat un bărbat scund şi slăbuţ. A luat lămâia şi spre uimirea tuturor, a mai stors un strop din ea. Uimit peste măsură, artistul l-a întrebat: “Care este secretul puterii dumneatale?” “Practica”, a zis el. “Am fost casier la biserică timp de douăzeci de ani”.